Astăzi am citit o istorioară scrisă de Linda Ellis, mi s-a părut destul de interesantă și actuală, de aceea am hotărât s-o scriu în acest articol. Morala acesteia cred că este o învățătură bună pentru mulți — părinți, copii, prieteni.Într-o zi, un bărbat se întoarce acasă de la muncă, ca de obicei, obosit, iritat de modul de viață pe care îl are și de grijile ce-l nelinișteau. La ușa de la intrare îl aștepta fiul său, un băiețel de 5 anișori.
— Tăticule, pot să te întreb ceva?
— Da, desigur. Ce s-a întâmplat?
— Tăticule, câți bani primești pe zi la lucrul pe care-l faci?
— Aceasta nu e treaba ta, răspunse revoltat tatăl. Și până la urmă la ce bun să știi cât câștig?
— Pur și simplu aș vrea să știu. Hai, te rog, tăticule, spune-mi cât primești?
— De fapt, cam 10 euro pe oră. Dar de ce întrebi?
— Tăticule, spuse băiatul, privindu-l foarte serios. Tăticule, ai putea să-mi împrumuți 5 euro?
— Ai întrebat doar pentru ca să ceri bani iarăși pentru vreo oarecare jucărie de care nu ai nevoie? întrebase tatăl cu un ton mai apăsat, apoi continuă: Chiar acum fugi în camera ta la culcare. Nu trebuie să fii chiar atât de egoist, eu lucrez toată ziua, din zori până-n noapte, iar tu te comporți atât de urât.
Băiatul plecă repede în camera sa și închise ușa după sine. Iar tatăl rămăsese la ușa de la intrare și încă era furios pe întrebarea fiului său. Se gândea în sine „Cum îndrăznește să mă întrebe despre salariu, iar apoi să ceară bani?!”.
Peste ceva timp s-a calmat și a început a analiza cum stau de fapt lucrurile. „Poate într-adevăr îi trebuie să cumpere un lucru util? Fie și așa cum vrea el, oricum niciodată până acum nu mi-a cerut bani și e vorba doar de 5 euro”, se gândi bărbatul. Merge la băiat în cameră, care deja era în pătuc pregătit de culcare.
— Nu dormi, fiule? întreabă el.
— Încă nu, răspunse băiatul.
— Mi se pare că am fost prea sever cu tine. Astăzi am avut o zi cam grea la serviciu și mi-am vărsat mânia pe tine. Îmi pare rău, scuză-mă. Iată, ține banii pe care i-ai cerut.
— Oau, tăticule, mulțumesc, spuse fericit băiatul.
Apoi, scoate de sub pernă încă câteva monede. Tatăl său, când văzu una ca asta, se supărase rău de tot.
— Cum adică, tu aveai bani și ai mai cerut de la mine? Pentru ce?
— Pentru că nu aveam destui, dar acum îmi ajung. Tăticule, uite, aici sunt exact 10 euro. Pot să cumpăr o oră din timpul tău? Te rog, vino mâine acasă cu o oră mai devreme, ca să luăm masa cu toți împreună.
Numai tatăl a știut ce s-a întâmplat în acel moment în sufletul său. Și-a cuprins băiețelul și i-a promis că de acum încolo va încerca să vină în fiecare zi mai devreme acasă.
Morala
Nu știu dacă aceasta poate fi numită morală, un singur lucru ar fi bine să nu uităm — viața este foarte scurtă și nu este cazul s-o petrecem doar muncind la birou sau în altă parte. Nu trebuie să permitem ca viața să treacă pe lângă noi, fără a savura fiecare moment petrecut alături de cei dragi. Dacă mâine nu vom mai fi în viață, compania în care am activat, foarte ușor ne va găsi un înlocuitor, iar pentru familie și prieteni, aceasta va fi o adevărată pierdere.
Deci, nu uita să acorzi din timpul tău măcar cât de puțin, copiilor, părinților, prietenilor și celor care te prețuiesc și te vor în preajmă. Trăiește clipa alături de cei dragi, ca mai apoi să nu regreți că ai avut o viață în care n-ai făcut altceva decât să muncești, departe de ființele iubite, fără să observi toate bucuriile vieții.
Nici un comentariu