Diferențele dintre marcă, emblemă și denumirea societății

Marca, emblema și denumirea societății reprezintă elemente de identificare și diferențiere a comercianților pe piață.

Este foarte important ca orice antreprenor, dezvoltându-și o afacere, să-și protejeze drepturile de proprietate intelectuală în special asupra acestor elemente: marca comercială, emblema și denumirea societății.

Scopul pe care trebuie să îl îndeplinească fiecare element, organismul care efectuează înregistrarea acestora și legislația care le reglementează — acestea sunt diferențele cheie dintre marcă, emblemă și denumire.

Iar înainte de a vă prezenta diferențele dintre marcă, emblemă și denumire, este necesar să subliniem ce înseamnă fiecare dintre aceste elemente.

Marca este un semn de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparținând altor persoane. Pot să constituie mărci, semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale și în special forma produsului sau ambalajului sau, combinații de culori, precum și orice combinație a acestor semne.

Reglementarea mărcii se face în conformitate cu Legea 84/1998.

În ceea ce privește înregistrarea mărcii, persoanele fizice, persoanele fizice autorizate și persoanele juridice (societăți comerciale, asociații etc.) pot îndeplini demersurile necesare, iar autoritățile competente pentru înregistrare sunt OSIM (Oficiul din România), OHIM (Oficiul european) sau WIPO (Oficiul internațional), în funcție de teritoriul pe care se dorește protecția mărcii (la nivel național, comunitar sau internațional).

Scopul mărcii este eliminarea riscului de confuzie asupra produselor și serviciilor identificate prin respectiva marca în fața clienților, furnizorilor sau a oricăror alte persoane interesate, altfel încât nu vor fi confundate cu altele aflate în piață.

Pentru a putea fi distinctivă și pentru a își atinge scopul de a diferenția un anumit produs/serviciu față de altele prezente în piață, mărcile trebuie să îndeplinească o serie de caracteristici:

• simbolul cuprins (dacă există) să fie simplu, atractiv;
  
  
• să aibă capacitatea de a fi rapid identificată, de a ieși în evidență;
  
  
• să fie ușor de memorat;
  
  
• să nu fie asemănătoare cu alte mărci existente.

Marca poate îndeplini numeroase funcții: protejează produsele și serviciile titularului mărcii, reprezintă o garanție a originii unui produs și a calității sale, de distingere și personalizare față de concurență. O marcă de renume va atrage atât clienți care vor deveni fideli produselor și serviciilor promovate sub respectiva marcă, cât și posibili angajați ajutând astfel și la recrutare.

Cel de-al doilea element de identificare și diferențiere a comercianților este emblema. Aceasta reprezintă un semn și/sau o denumire care are rolul de a deosebi comerțul unei persoane de comerțul desfășurat de către o altă persoană.

Pentru a putea fi înregistrată, emblema va trebui să se deosebească de emblemele înscrise anterior în Registrul Comerțului. Pe parcursul existenței unei societăți comerciale emblema poate fi schimbată cu respectarea procedurii impuse de legea 26/1990.

Pentru înregistrarea unei embleme pot face demersuri societățile comerciale, iar autoritatea competentă pentru înregistrare este Registrul Comerțului.

Scopul emblemei vizează diferențierea unui comerciant față de alții existenți în piață, emblema putând fi prezentă pe facturi, note de comandă, oferte, prospecte, panouri publicitare.

Denumirea societății (firmei) reprezintă un al treilea element distinctiv al societăților comerciale.

Nici o societate comercială nu poate exista în absența unei firme, aceasta fiind un element obligatoriu al oricărui act constitutiv. Toți agenții economici sunt obligați să aibă o denumire sub care își desfășoară activitatea, în lipsa acesteia societatea neputând fi înregistrată.

Dacă în trecut rezervarea firmei se realiza la nivel de județ, respectiv la nivelul municipiului București, începând cu anul 2009 rezervările se fac la nivel național astfel încât nu se pot constitui două sau mai multe societăți comerciale având aceeași denumire sau o denumire asemănătoare.

Denumirea este un element de identificare obligatoriu, a cărui lipsă conduce la refuzul înmatriculării societății, respectiv la imposibilitatea dobândirii personalității juridice.

Pe parcursul existenței unei societăți comerciale firma poate fi schimbată cu respectarea procedurii impuse de lege.

Reglementarea firmei se face în conformitate cu legea 26/1990 și legea 31/1990, iar înregistrarea unei firme este posibilă doar în cazul societăților comerciale.

Autoritatea competentă pentru înregistrare este Registrul Comerțului de la sediul societății comerciale.

Scopul firmei este de individualizare a comercianților.

Casa de Avocatură Văcărescu
Adresa: Strada Mântuleasa nr. 12, et. 4, ap. 10
București, Sector 3 030554 România
Nr. de telefon: +4 0722 372 669
Website: www.vacarescu.ro