Recent am citit o istorioară, iar morala acesteia mi-a plăcut mult. Proverbul „Ceea ce semeni, aceea vei culege” se potrivește exact cu ceea ce voi relata mai jos. Atunci când faceți o faptă bună, când îndepliniți întotdeauna cu exactitate sarcinile care vi se oferă, este evident că veți culege stima, aprecierea angajatorului, o împlinire sufletească și o remunerare financiară pe măsură. În caz contrar, riscați să ajungeți în situația șefului de șantier despre care vă voi povesti în continuare.Era vorba despre un bărbat care toată viața a activat în calitate de șef șantier la construcții. Veni timpul ca să iasă la pensie și acesta îi spune angajatorului:
— Demisionez. Aș vrea să plec la pensia bine meritată și să-mi cresc nepoții. Cred că am lucrat suficient până acum.
Angajatorului îi părea rău să se despartă de un astfel de angajat și îi zice:
— Uite cum facem, dacă ești de acord, lucrezi pentru a construi ultima casă la care este pregătit proiectul și te petrecem cu tot colectivul la pensie.
Șeful de șantier a fost de acord și chiar în aceeași zi a început lucrul. Conform proiectului, urma să construiască o casă nu chiar mare, pentru o familie. Apoi au urmat toate etapele, la fel ca și înainte, doar că de data aceasta, șeful de șantier, știind că aceasta e ultima casă pe care o construiește și fiind cu gândul la perioada de pensionare, a încercat să finalizeze proiectul cât de repede posibil, cumpărând materiale de construcție de o calitate mai joasă, deoarece acestea erau livrate în termen mai scurt în raport cu firmele concurente. Chiar dacă careva detalii nu se primeau la fel ca în proiect, el le simplifica. Simțea că îndeplinește o muncă necalitativă, dar toate acțiunile sale le justifica prin ideea că este deja la pensie. După ce s-a construit casa, șeful de șantier îl cheamă pe director să-i demonstreze rezultatul muncii. Acesta privește spre casă și spune:
— Dar știi? Aceasta e casa ta. Ia cheile și poți locui aici chiar de mâine. Toate actele au fost perfectate și casa este în proprietatea ta. Acesta este cadoul nostru pentru munca pe care ai depus-o aproape zilnic în cadrul acestei companii.
Ceea ce a simțit șeful de șantier în acel moment, cunoaște doar el, în adâncul sufletului. S-a înroșit de rușine ce îi era, pe când cei din jur îl aplaudau. Toată lumea credea că el roșise de bucurie, de faptul că se simțea jenat că i s-a oferit un astfel de cadou, pe când motivul adevărat era altul. El conștientizase că toate greșelile pe care le-a comis la construcția casei, acum sunt grijile sale. Acum, după atâția ani de muncă în sfera construcțiilor, el urma să trăiască în casa pe care a construit-o cel mai rău.
Morala: Fiecare lucru pe care îl faceți, orice activitate pe care o desfășurați, aveți grijă ca voi înșivă să fiți mulțumiți de rezultatele muncii. La fel cum bărbatul era șef pe un șantier de construcții, noi suntem șefi și stăpâni pe propria noastră viață. Mulți dintre noi își construiesc viața la fel cum a procedat șeful de șantier la construcția ultimei case. Deseori nu depunem eforturile necesare în ceea ce facem, considerând că unele lucruri nu au o importanță atât de mare pentru viitorul nostru. Realitatea demonstrează contrariul, deoarece fiecare detaliu, cât de mic nu ar fi el, contează pentru ziua de mâine, pentru viitorul pe care ni-l construim. Orice ar fi, nu cred că vreodată veți suferi din cauza că ați realizat prea multe sau ați ajuns prea departe, asta nu se poate întâmpla.
Fiți responsabili de acțiunile pe care le întreprindeți, nu uitați că fiecare clipă din viața noastră contează enorm de mult. Ni se oferă o singură viață, iar noi trebuie s-o trăim demn, în așa fel, încât să nu ne fie rușine pentru ceea ce facem.
Nici un comentariu