Puterea voinței

De ce atât de rar ne ținem promisiunile față de noi înșine? Nu am suficientă voință — de obicei răspund persoanele care nu încearcă să dea vina pe alții pentru eșecurile lor.

Autoarea cărții The Willpower Instinct, Kelly McGonigal, specialistă în psihologie medicală și profesoară de psihologie la Universitatea din Stanford, este sigură că: oamenii pur și simplu nu înțeleg cum funcționează voința. Când o persoană recunoaște că este un om fără voință, de fapt dorește să spună: Îmi este foarte greu să spun «NU», atunci când ceva din interiorul meu vrea să spună «DA». Însă abilitatea de a-și spune «NU», este doar o componentă a voinței. Kelly McGonigal numește această componentă — puterea Nu voi face. Cu toate acestea, uneori este mult mai important să răspundem cu un «DA» prompt — căci, nu de alta, dar cum am putea face ceea ce amânăm pentru ziua de mâine? Însușirea morală de a te obliga să faci ceea ce trebuie să faci, după Kelly McGonigal — este puterea «Voi face».

Însă pentru a fi capabil de a alege între «NU» și «DA», noi avem la dispoziție și cea de-a treia putere: acea putere care știe și ține minte ce ne dorim cu adevărat.

În anumite momente chiar ți se pare că într-adevăr ar trebui să mănânci mai mulți biscuiți, să servești al patrulea pahar de martini sau să dai ultimii bani pentru o foaie de călătorie. Mulți dintre cei care s-au întâlnit cu astfel de ispite, brusc își amintesc de alte lucruri, mai importante pentru ei, cum ar fi: aș vrea să slăbesc pentru ca să pot îmbrăca rochia mea preferată, mi-aș dori să fiu promovată, să rambursez o parte din credit și nu în ultimul rând să-mi păstrez căsnicia. Iată aceasta este puterea care ne dictează care lucruri sunt pentru noi mai importante și o putem numi «Eu vreau». În acest fel, putem afirma că controlul asupra propriei persoane este format din trei puteri «Voi face», «Nu voi face» și «Eu vreau».

Noi înțelegem că în principiu am putea rezista tentației, dar de fapt în realitate puțini sunt cei care rezistă. Și acesta este purul adevăr al vieții — este rezultatul evoluției. Natura preferă să îmbunătățească ce este deja creat și nicidecum să creeze ceva de la zero, de la început. Oamenii au nevoie de noi competențe și abilități, dar de fapt creierul nostru primitiv, nu a fost înlocuit cu unul complet nou, care ar putea controla întregul sistem al dorințelor și din această cauză unii se confruntă cu un control mai puțin riguros al propriei personalități, a viselor și a cerințelor ce le au pentru viața de zi cu zi.

Psihologii susțin că omul are un creier, dar două modalități de gândire. În fiecare dintre noi, există două entități. Una acționează impulsiv și caută plăceri imediate, pe când a doua își controlează impulsurile și refuză plăcerile care îi distrag atenția de la obiectivele pe termen lung.

Pare un lucru obișnuit, dar psihologii consideră că marea majoritate a deciziilor pe care le luăm nu sunt analizate, înțelese — ele sunt luate în mod automat, fără a ne gândi la consecințele ce urmează. În foarte multe situații noi nici nu conștientizăm faptul că facem o anumită alegere. Acest lucru se explică prin capacitatea umană de a rezolva concomitent mai multe sarcini.

Baba Shiv, profesor de marketing la școala de business din Stanford a demonstrat că atunci când o persoană este distrasă de la un lucru anume, mai ușor cade în ispită. Și dacă ar fi să vă gândiți și să răspundeți sincer, ce ați spune: Când și cât timp ați fost în stare să vă concentrați total asupra unui singur lucru? Adevarul este că le putem număra pe degete.

Atunci când creierul este supraîncărcat, el se supune pe moment impulsurilor și dorințelor, fără a se gândi la obiectivele pe termen lung. Deci, putem constata că înainte de a ne dezvolta puterea voinței, ar fi bine să ne cunoaștem pe noi înșine, să ne ocupăm în fiecare moment cu o anumită activitate.

Dacă îți rezervezi pentru somnul zilnic mai puțin de șase ore, atunci cu siguranță vei cădea pradă ispitei și vei regreta acest lucru la sfârșitul zilei de muncă. Când obosim, nivelul zahărului în sânge scade și asta înseamnă că celulelor le este tot mai greu să aibă acces la glucoză, principala lor sursă de energie, și până când nu vom dormi așa cum trebuie, vom rămâne fără puteri. Și în tot acest timp, un scop prioritar pentru creier va fi suplinirea rezervelor de glucoză și nicidecum abținerea de la niște cumpărături neplanificate spre exemplu.

McGonigal sunsține că: Dacă veți încerca să controlați sau să schimbați concomitent prea multe lucruri în viață, vă veți epuiza total.

Voința este asemeni unui mușchi — devine mai puternic dacă este urmat un antrenament corect, însă obosește și se epuizează, dacă este forțat într-un mod excesiv.

Psihologul Roy Baumeister, în numeroasele sale experimente a demonstrat că autocontrolul este asemeni unui mușchi uman, care după câteva activități fizice obosește. Și dacă singur nu îți oferi o pauză de odihnă, ai putea să te lipsești total de el. Aici apare și paradoxul: Excesul de autocontrol poate duce la pierderea controlului.

Dacă refuzăm să mâncăm la prânz o bucățică din torta preferată, vom avea dificultăți în a ne concentra asupra sarcinilor ce le avem de îndeplinit la locul de muncă. Iar mai apoi, în transport, în drum spre casă, când cineva ne va împinge din neatenție, îl vom numi cu cuvinte mai puțin frumoase, ce nu corespund în nici un fel normelor etice pe care le respectăm. De fiecare dată când ne suprimăm impulsurile, selectând informația care nu ne este utilă, alegând una din mai multe alternative, convingându-ne pe noi înșine să facem un lucru neplăcut, nu facem altceva decât să irosim fără folos câte puțin din rezerva limitată de voință.

Cercetătorii au dovedit o idee contrară celor spuse anterior — dacă ne-am controla permanent chiar și cele mai mici lucruri pe care le facem, cu siguranță am întări puterea voinței în ansamblu. Aceste lucruri pot fi de exemplu: reducerea consumului de dulciuri, evidența zilnică a cheltuielilor, și de ce nu respectarea unui program zilnic sau săptămânal de sport. Persoanele care au îndeplinit astfel de sarcini, neînsemnate la prima vedere, au obținut abilitatea de a înțelege și a alege ce e mai greu și ce e mai ușor pentru ei.

Voința și autocontrolul necesită mai degrabă înțelegerea multilaterală a propriei personalități, decât restructurarea radicală a caracterului. Persoanele care au un regim de autocontrol bine pus la punct, nu luptă cu ei înșiși. Ei au învățat să accepte și să reconcilieze ipostazele de contrazicere ale eului propriu. Nu există nici un secret în a avea putere de voință. Deci, totul e în mâinile noastre.

Un mic antrenament pentru puterea voinței:

• Consolidarea puterii «Nu voi face»: Încearcă să nu pui picior peste picior când stai așezat, deschide ușa cu cealaltă mână, nu cu cea cu care o deschizi de obicei;
  
  
• Consolidarea puterii «Voi face»: Încearcă să faci în fiecare zi aceleași lucruri (dar care nu le-ai făcut până acum, adică ceva nou) doar pentru a practica crearea obiceiurilor. Spre exemplu: sunați-o pe mama în fiecare zi, meditați cel puțin 5 minute pe zi, etc;
  
  
• Consolidarea autocontrolului: Fiți atenți la lucrurile cărora de obicei nu le acordați nici o atenție De exemplu: analizați câți bani cheltuiți, ce mâncați, cât timp petreceți în fața televizorului sau la calculator.